Prin secolul XIX pana sa apara miscarea abolitionista existau destule voci proeminente atunci in societate ce erau impotriva abolirii sclavagismului. Argumentul lor era ca fara sclavi economia se va prabusi deoarece forta de munca cea mai ieftina, cea a sclavilor, cuprindea in jur 25% din economie. Se spunea ca fara scalvi va fi haos si anarhie. Bineinteles ca argumentul era fals iar dupa abolirea sclavagismului revolutia industriala a explodat si odata cu asta aparitia societatilor moderne bazate pe democratie si libertate.
La aproape 200 de ani de la acest eveniment lumea se afla intr-o situatie similara. Una dintre cele mai importante si ireversiblie resurse ale omului i-au fost rapite. Timpul. Nu de catre vreun guvern tiran sau vreo conspiratie demonica, ci pur si simplu asa functioneaza societatea actuala. Macar in trecut se putea arunca vina pe cineva vizibil. Acum pe cine sa dai vina ca nu mai ai timp pentru tine?
Omul munceste 10-12 ore pe zi chiar si cand are atatia bani incat n-ar mai trebui sa faca nimic. Ii raman cateva ore pe zi pe care le risipeste pe emisiuni ieftine de divertisment. Aproape de toti banii acumuleaza lucruri scumpe de care apoi se plictiseste si vrea altele. Si asta doar pentru ca societatea ii ofera din belsug milioane de optiuni ce-l pot face fericit in fiecare moment dar cu pretul de a cotiza de fiecare data.
Oamenii au vacanta o luna pe an din care cei mai multi nu-si permit decat cateva zile. Iar acele zile de vacanta si le petrec undeva departe de locurile familiare doar stand la plaja sau uitandu-se in gol. Fara sa cunoasca oameni, fara socializare, fara nimic. Poate asta este pretul pe care-l plateste pentru 12 luni de munca. E prea obosit si a poate uitat ca viata inseamna si socializare, nu numai acumulare de lucruri.
Acum stau si ma intreb: e chiar asa de greu de realizat ca e posibil sa se scape din aceasta situatie? Ca daca intrebi aproape orice persoana daca vrea sa aibe tot timpul liber si aceeasi bani, raspunsul va fi aproape de fiecare data DA. Dar aproape niciodata nu-ti va da un raspuns cu o solutie la aceasta dilema.
Sunt convins ca fiecare ar putea sa traiasca cel putin la fel de bine lucrand jumatate de norma. Si sa se bucure de inca 4-6 ore pe zi facand ceea ce-i place. Asta inseamna inca aproape 8 ani de zile in plus la o viata de om. 8 ani in care fiecare face doar ceea ce-i place.
Imagineaza-ti cum ar fi daca ai avea tot timpul tau la dispozitie fara sa fii constrans sa faci ceva ce trebuie, ci sa faci doar ceea ce-ti place. Si in acelasi timp sa ai si banii pe care ii vrei.
Pentru unii poate suna ca o utopie, dar cu siguranta pentru altii asta va insemna o noua revolutie. O revolutie in care omul va avea timp.
Multi vor spune ca fara ca cineva sa mai munceasca va fi haos si anarhie, societatea va colapsa, sau alta apocalipsa va veni. Oare asa va fi? Sau va exploda o noua revolutie cum a fost cea industriala de acum 200 de ani.
(2 votes, average: 5 out of 5)
Loading ...
{ 6 comments… read them below or add one }
Era un Ted-Talk foarte fain despre chestia asta, doar ca majoritatea oamenilor nu sunt free-lanceri sa-si permita sa lucreze cand vor. Pentru asta ar trebui sa fie super-buni in ceea ce fac, doar putini isi permit luxul asta.
Ai perfecta dreptate, deocamdata stilul asta de viata nu poate fi pentru oricine privit din punctul asta de vedere. Asta nu inseamna ca lucrurile nu se pot schimba in viitor. Cum in prezent productia de alimente sau tehnologie este aproape complet automatizata, poate in viitor si serviciile vor putea fi automatizate.
Daca iti e usor sa gasesti acel TED Talk, lasa un paste mai jos pentru ca sunt curios sa-l ascult.
Uite ca am gasit-o pana la urma (era la sectiunea ‘What Makes Us Happy’)
http://www.ted.com/talks/stefan_sagmeister_the_power_of_time_off.html
Asa e, pare ciudat cum in conditiile in care din ce in ce mai multe munci fizice sunt preluate de masinarii, oamenii tot putin timp liber au.
Ar putea sa mearga ce zici tu daca toti oamenii ar face asta… adica daca toti ar scadea timpul de munca, astfel ar putea sa sufere cei care ‘ lenevesc’.
Eu o sa fiu doctor (sper) si mi-ar placea la nebunie sa lucrez 4-5 ore pe zi si restul sa ma pun la curent cu noile descoperiri, sa fac cercetare, poate chiar sa dorm. Si chestia s-ar putea face, la ritmul in care creste populatia globului am putea sa lucram mai multi pe acelasi post (sa zicem Camera de Garda in schimburi de 4 ore). Eficienta si productivitatea ar creste exponential, la fel si satisfactia ca mai ai timp sa si traiesti.
True. Putini oameni se intreaba de unde vine durata asta fixa de 8 ore la job-urile full time. Chiar in toate job-urile si domeniile e nevoie de modelul asta de organizare, cu 8 ore de munca pe zi?
Ideea e ca cele 8 ore au aparut in era industriala, cand oamenii lucrau la assembly line si fabricau diferite chestii. Acuma epoca industriala a murit (uita-te la How It’s Made pe Discovery si vezi cati oameni mai apar in peisaj), iar economia lumii intai s-a mutat in sectorul tertiar. Insa povestea cu 8 ore a ramas inradacinata… si in mentalitati, si in legislatia muncii etc. Cele 8 ore se numesc in toata lumea “business hours” iar zilele de luni pana vineri “business days” sau “working days” (e interesant ca noi in limba romana nu folosim decat “ore lucratoare” si “zile lucratoare” – asta zice ceva despre mentalitatea noastra de business, fie vorba intre noi).
Sloganul in epoca industriala era “8 ore de munca, 8 ore de odihna, 8 ore de divertisment“. Bineinteles ca impartirea asta riguroasa nu arata chiar asa in realitate. Doar daca ne gandim ce naveta faceau muncitorii si cat pierdeau pana la uzina – minim o ora pe zi. Sau sa ne intrebam ce dispozitie mai avem dupa 8 ore de munca sa ne distram de minune.
Putini sunt cei care pun la indoiala sistemul asta si care reusesc sa iasa din “rat race”. Pentru ca, pana la urma, despre asta vorbim. Si despre asta spunea si lunatic mai sus cand a zis de freelancing. In afara de liberii profesionisti, mai exista inca 2 cadrane, poate chiar mai avantajoase.
La cele 2 cadrane socio-profesionale indraznesc sa mai adaug unu: hippiotul
)
Ala de traieste de pe o zi pe alta. N-are casa, n-are masa dar se distreaza mai bine decat toti corporatistii pusi la un loc. Si stii care e partea cu adevarat amuzanta? Un hippiot poate oricand sa imbrace costum si cravata, dar un corporatist NU va putea niciodata sa fumeze pana lesina.
Bine, acu sa nu crezi ca iau partea aiuritilor (”I fuckin’ hate hippies!”, ca sa citez un clasic animat), dar e trist si ce se intampla cu muncitorul de rand — opt-oristu’
A propos de ce zicea Petrica mai sus, revolutie industriala, rat race, etc — pe la inceputul sec. XX muncitorul cu venituri minime era numit proletar, comunistii au ajuns la putere cu ajutorul lui. Astazi, acelasi muncitor cu venituri minime e numit “working class hero” — mamica de traieste singura cu copii si trebuie sa aiba doua joburi ca sa-i creasca; instalatoru’ cu 8 clase care face imprumut la banca pentru a-si plati impozitele la timp — asta e working class hero si la fel ca acum un secol, tot pe carca lui se castiga alegerile. Obama crezi ca a castigat datorita intelectualilor? Sau poate cu ajutorul studentilor pe care-i vezi protestand impotriva razboiului? Working class hero i-a dat votul.
Si exemplu poate fi extins si pentru cazul lui Base sau a celorlalti candidati favoriti la cursa electorala. De ce crezi ca se ploconesc in fata Preamuistului Patriarh? Nu sunt oameni cu credinta in ‘mniezau, dar sunt politicieni cu credinta in puterea working class hero-ului.
Tocmai de aceea freelancingul nu este si nu va putea fi o meserie pentru majoritate. Pare rau, dar revolutia de care vorbesti tu nu se va produce. Tot ce face umanitatea e sa reinventeze definitii pentru opt-orist.
8h de munca au fost stabilite datorita calculelor de rentabilizare,adica dupa primele 4h scade puterea de concentrare-de asta este pauza de pranz-,iar dupa 8 ore nu mai esti eficient,asa sa ajuns la delimitarea asta.
Stiu de un caz de o femeie care a trebuit sa si ia un al 2 lea job pt ca baietelul ei sa poata fii’in rand cu lumea ‘ adica cu ceilalti copiii de la scoala.Acest’in rand cu lumea ‘ de care tot auzim era de fapt achizitionarea unor haine de firma musai adidasi puma ferarrii si a unei geci nike,asta sa nu mai vb de telefonul nokia nu stiu cat care se demodase.Deci biata femeie munceste de dimineata pana seara la caserie la un supermarket ca sa fie baiatul ei incaltat cu puma si nike noua uniforma scolara si toate astea nu pt el ci ca sa nu se simta de un nivel inferior fata de colegii lui care asta purtau.Aici tre sa umblam oameni buni,la aceast val de fite care dicteaza niste poleieli nenecesare si care ne duc pe un drum superficial si ne fac atenti doar la imagine.Nu mia bine ii explica baiatului ca ei sunt saraci si ca ar fi bine sa admita asta si sa nu se prefaca?
Dan atinge sus un punct sensibil de care o sa ma leg si eu printr un citat.’Dale oamenilor libertatea si o sa te intrebe ce sa faca cu ea’
Sunt doar cateva meserii pe care le poti face de acasa, asa ca frelencer ramane o discutie mai elevata,insa putem invata sa muncim mai putin si sa fim mai liberi.
Daca Brusc treci de la un program de minim 8 h pe zi la 2 ,3 h te intrebi ce sa faci cu timpul ramas .Iti dai seama ca ca tu nu stiai sa traiesti.
Te simti impotriva curentului,cumva antisocial cu atata timp liber cu care nu stii ce sa faci,asa ca e un proces ce se poate realixa in timp consumand mai putin deci producand mai putin.
Solutia pt mase este sa incerce sa nu mai serveasca consumatorismul.Sa nu mai cumpere toate sheturile de care nu au nevoie si astfel nu o sa le mai trebuiasca bani multi si astfel nu o sa trebuiasca sa munceasca asa mult si asfel o sa aiba timp si pt ei.
Eu apreciez tinerii din GB care muncesc 6 luni orice iar apoi 6 calatoresc orinde .Doar pun degetul pe harta si pleaca.Momentan in Romania nu se castiga asa bine cam in nici un domeniu,si daca sunt cativa aia au tendinta sa se afle ca ei castiga bine si isi iau merturi,dar asta e o alta discutie.
Apropo de masini.Azi am deschis portiera si am lovit usor o alta masina parcata ,honda nu cine stie ce iar soferul a claxonat si a iesit nervos afara .Eu i am zambit si iam spus ‘ sunt doar niste fiare ,noi le facem pe ele nu ele pe noi ‘ dar se pare ca soferul nu a inteles si a zis ca da dar acum un pic maine alt pic…se strica masina.
Concluzia e una singura .decat sa ne luam lucruri sa avem grija lor mai bine ne luam unele sh sau nu asa valoroase care sa nu ne strice placerea vietii in caz de defectiune.
Mai bine am investii in noi.Am face o calatorie am citi ceva am bea un vin la o discutie chiar si in fata unei shaormerii in miez de noapte.am fi mai castigati.Nu credeti?