Scurte raspunsuri la intrebari puse frecvent in legatura cu evolutia

1. Este evolutia o realitate? Evolutia nu este pur si simplu o idee, o teorie sau o conceptie, ci este numele unui proces natural, a carui existenta poate fi demonstrata printr-un numar foarte mare de dovezi pe care nimeni nu a putut sa le dezminta. Este chiar gresit sa ne referim la evolutie ca la o teorie, avand in vedere nenumaratele dovezi descoperite in ultimii 140 de ani care atesta existenta ei. Nu, evolutia nu mai este o teorie, este pur si simplu realitate.
   
2. Exista vreun proces in evolutie care impune o explicatie teologica? Raspunsul este un “Nu” categoric. In perioadele de la inceput, multi autori au crezut ca in evolutie a fost implicat un proces care conduce la perfectiune. Inainte de descoperirea principiului selectiei naturale, nu s-ar fi putut imagina un alt principiu decat teologia care ar fi putut duce la organe aparent atat de perfecte ca ochiul, la migratiile anuale, la anumite tipuri de rezistente la boli si la alte proprietati ale organismelor. Totusi, ortogeneza si alte explicatii teleologice ale evolutiei sunt acum complet infirmate si s-a demonstrat ca, intr-adevar, selectia naturala este capabila sa produca toate adaptarile care au fost altadata atribuite ortogenezei.
   
3. Este darwinismul o dogma imuabila?
   
   Toate teoriile stiintifice, inclusiv darwinismul, sunt respinse de indata ce sunt contrazise. Spre deosebire de dogmele revelate ale religiilor, ele nu sunt imuabile. Exista numeroase cazuri de teorii evolutioniste provizorii care pana la urma nu au fost acceptate. Ideea ca gena ar fi obiectul direct al selectiei este una dintre aceste teorii infirmate. Teoriile, odinioara larg acceptate, ale transmutationismului si transformismului au fost, de asemenea, respinse.
   
4. De ce este evolutia imprevizivila?
   
   Evolutia este afecatata de un numar mare de interactiuni. Diferitele fenotipuri dintr-o singura populatie pot raspunde diferit la aceeasi schimbare a mediului. Schimbarile mediului sunt, de asemenea, imprevizibile, mai ales sosirea intr-o zona a unor noi pradatori sau competitori. In sfarsit, uneori se produc schimbari globale drastice, avand ca rezultat asa-numita extinctie in masa. In cazul unor asemenea evenimente, intamplarea poate juca un rol important in supravietuire. Din cauza imposibilitatii de a prevedea toate aceste situatii, natura schimbarii evolutive prin care va raspunde o populatie este, la randul ei, in mod necesar imprevizibila. Cu toate acestea, cunoasterea potentialului unui genotip si natura constrangerilor permite in cele mai multe cazuri o previziune rezonabil de precisa.
   
5. Impun descoperirile moleculare o schimbare a paradigmei darwiniste? Biologia moleculara a adus contributii importante la intelegerea procesului evolutiv. Totusi, principalele conceptii darwinniste ale variabilitatii si selectiei nu au fost afectate in niciun fel. Nici chiar inlocuirea proteinelor cu acizii nucleici ca purtatori ai informatiei genetice nu a impus o schimbare a teoriei evolutioniste. Intr-adevar, intelegerea naturii variabilitatii, genetice a contribuit in mare masura la consolidarea darwinismului. De exemplu, a confirmat descoperirea geneticienilor ca ereditatea caracterelor dobandite este imposibila. Cand dovezile morfologice s-au adaugat cele moleculare s-au rezolvat multe probleme filogenetice.
6. Care este obiectul selectiei naturale? De ce a existat o ampla controversa privind obiectul selectiei? In perioada sintezei evolutioniste, geneticienii credeau ca era gena, in timp ce naturalistii credeau ca era individul, asa cum crezuse Darwin. 40 de ani de analiza au lamurit, in cele din urma, faptul ca gena ca atare n-ar putea fi niciodata tinta selectiei. Totusi, in afara individului, un grup poate fi, e asemenea, tinta selectiei, daca este un grup social, iar cooperarea in cadrul sau ii mareste sansa de a supravietui. In sfarsit, gametii sunt, de asemenea, expusi selectiei; gameti diferiti produsi de acelasi individ pot avea capacitati diferite de fertilizare.
   
7. Termenul “lupta pentru existenta” rebuie interpretat ad literam?Categoric nu! Dupa cum a subliniat Darwin, termenul trebuie luat in sens figurat. Plntele de la marginea desertului pot lupta intre ele pentru existenta, putine vor supravietui, in timp ce cele mai multe vor pieri din cauza conditiilor din desert. Totusi, o lupta propriu-zisa este foarte rara. Ea are loc la speciatiile poligine de animale, in care masculii se lupta intre ei pentru teritoriu, si mai are loc intre organsimele marine bentonice, in conditii asemanatoare. De altfel, competitiile cele mai frecvente sunt cele pentru spatiu. La organismele sociale, indivizii de rang inferior pot lupta pentru resurse cu indivizii de rang superior.
8. Cum s-a dezvoltat constiinta umana?

   E o intrebare care le sta pe suflet psihologilor. Raspunsul este de fapt foarte simplu: din constiinta animala! Nu se justifica presupunerea foarte raspandita conform careia constiinta este o insusire care o poseda numai omul. Cercetatorii comportamentului animal au adunat un numar mare de dovezi care demonstreaza cat de raspandita este constiinta printre animale. Orice proprietar de caine a avut ocazia sa obsserve “simtamantul de vinovatie” pe care l-a manifestat cainele cand, in absenta stapanului sau, a facut ceva pentru care se asteapta sa fie pedepsit. Cat de departe “in jos” in regnul animal se pot gasi astfel de semne de constiinta e discutabil. Constiinta poate fi implicata chiar si in reactia de evitare a unor nevertebrate si chiar a unor protozoare. Totusi, este aproape sigur ca costiinta umana nu a aparut brusc la specia umana, ci este doar punctul cel mai inalt al unui indelungat proces evolutiv.

Adaptare din cartea De la bacterii la om. Evolutia lumii vii

Tagged as: darwin, evolutie, intrebari evolutie, raspunsuri evolutie, teoria evolutiei, teoria evolutionista